Impactul COVID-19 asupra copiilor. Pandemia ar putea lăsa o amprentă pe viaţă

Copiii din Marea Britanie au mâncat mai puţine legume, au făcut mai puţine exerciţii fizice şi au avut dificultăţi emoţionale din ce în ce mai mari ca urmare a pandemiei de COVID-19, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cardiff.

Cercetătorii au constatat că elevii de 10-11 ani au raportat o creştere bruscă a „dificultăţilor emoţionale ridicate sau semnificative din punct de vedere clinic” la începutul anului 2021, comparativ cu acelaşi sondaj realizat în 2019.

• Care este principala cauză de deces în România?
• O italiancă de 90 de ani deține 5 recorduri mondiale, 9 europene și 28 naționale la…

Sondajul din perioada aprilie-iunie a constatat că 27% dintre copiii de 10-11 ani au prezentat dificultăţi emoţionale semnificative, comparativ cu doar 17% în 2019.

Copiii din mediile mai sărace au fost de aproape două ori mai susceptibili să raporteze dificultăţi emoţionale şi comportamentale în comparaţie cu cei din familiile bogate.

Kelly Morgan, cercetător în domeniul ştiinţelor sociale la Cardiff, a declarat că impactul pandemiei este posibil să lase o „amprentă pe viaţă” asupra sănătăţii mentale a copiilor pe măsură ce aceştia cresc, pe baza dovezilor din studiile internaţionale anterioare, potrivit The Guardian.

„Ştim că, la un moment dat, copiii nu au avut voie să se întâlnească unii cu alţii pentru a se juca”

„Din constatările noastre, copiii şi familiile lor au fost afectaţi pe scară largă pe parcursul pandemiei”, a declarat Morgan. „Ştim că, la un moment dat, copiii nu au avut voie să se întâlnească unii cu alţii pentru a se juca”.

Sondajul a evidenţiat rolul important pe care şcolile l-au jucat în timpul şi după pandemie. Dintre copiii intervievaţi, 90% au declarat că s-au simţit protejaţi de profesorii lor şi 80% au spus că în şcoală a existat cel puţin un adult cu care puteau vorbi.

Profesorul Graham Moore, care a condus studiul, finanţat de guvernul galez, în care s-au analizat datele de la 1.863 de copii din 76 de şcoli, a declarat că acesta a arătat că între profesori şi elevii lor s-au menţinut relaţii bune.

„Aceste legături au rămas constant puternice în rândul copiilor pe care i-am chestionat, demonstrând rolul vital pe care profesioniştii din educaţie l-au jucat pentru tineri în timpul pandemiei. Este plauzibil că, dacă profesorii şi personalul de sprijin nu ar fi făcut o treabă atât de bună pentru a se conecta cu elevii lor în acest mod, ne-am fi confruntat cu o criză şi mai mare de sănătate mintală în rândul copiilor noştri”, a spus Moore.

Studiul a arătat că, în ceea ce priveşte dieta şi exerciţiile fizice, copiii de 10 şi 11 ani chestionaţi au fost „în mod constant mai puţin sănătoşi” în timpul pandemiei decât în anii anteriori. Proporţia copiilor care consumau zilnic porţii de legume a scăzut de la 52% în 2019 la 41% în 2021, în timp ce cei care mâncau fructe în fiecare zi au scăzut de la 59% la 47%.

Morgan a declarat că în cele 18 luni de perturbare a rutinei familiale este posibil ca părinţii să se fi chinuit să cumpere şi să păstreze în mod regulat alimente, cum ar fi legumele proaspete. „Pe lângă toate acestea, mulţi copii se bazau pe şcoli pentru micul dejun şi prânz, ceea ce ar putea explica o parte din scăderea consumului de fructe şi legume”, a adăugat el.